TLDR: misiunea crește, am construit o capelă la Mútnik, vizităm alte așezări de romi și parohii din est, am mărit echipa, am cumpărat o mașină mare și luăm copiii în excursii, am cumpărat un set pentru tipărirea tricourilor creștine și avem un magazin online, copiii învață la noi în ateliere și cercuri, slujbele de duminică pentru adulți au mare succes.
Capela
Urmărim cu bucurie, și uneori cu limba scoasă de oboseală, cum slujirea noastră crește și aduce roade. Toamna trecută, copiii noștri romi au primit taina mirungerii (confirmarea). De atunci merg regulat la spovedanie și la Sfânta Împărtășanie și cumva am ajuns o adevărată familie duhovnicească. Vreau să spun că toți simțim că suntem mai aproape unii de alții și ne iubim sincer. Treptat se vede o schimbare și în purtarea lor. Când ajungem cu ei undeva, constatăm că avem (de cele mai multe ori) copii foarte buni, săritori și ascultători. :-)
Excursii
Cam în aceeași perioadă, cu ajutorul lui Dumnezeu, am cumpărat o mașină cu nouă locuri și am început să luăm copiii din așezarea de romi în excursii. Ne străduim să facem câte o excursie în fiecare lună, în care unim slujirea duhovnicească, învățătura și distracția. De obicei mergem la o altă parohie, unde participăm la slujbă, iar apoi urmează un program comun, o ieșire în natură sau la vreo atracție. În ultima săptămână de vacanță am organizat o tabără de excursii, la care copiii s-au înscris cu punctele pe care le primesc ca răsplată. Le plac foarte mult excursiile și sunt pentru ei un motiv și pentru celelalte activități.
Cercuri și ateliere
Din primăvară funcționează un cerc de matematică. Continuăm și gătitul cu fetele, unde învață să coacă plăcinte simple și cozonăcei. Iar de curând a început un atelier multimedia, unde copiii învață să lucreze la calculator. Am început cu videoclipuri scurte - creațiile lor le puteți vedea pe YouTube, pe canalul lui Martin Halík). Din octombrie, pe lângă videoclipurile din atelierele multimedia, am adăugat și tipărirea propriilor tricouri creștine. Ne-am procurat un set de tipărit pe textile și îi învățăm pe copii îndemânare, motricitate fină și grafică pe calculator. Pe fiecare îl bucură mult mai mult când își poate tipări desenul decât când rămâne doar pe ecran. Cercul este foarte îndrăgit, iar copiii aduc cu entuziasm propriile tricouri pe care vor să le imprime, și unele piese vechi parcă au prins viață. Am deschis un magazin online, ca să ne acoperim costurile de producție. Trimitem și în Cehia, iar în zilele următoare vom adăuga tricoul nostru de Crăciun. :-) Ne-am dori, de asemenea, ca creștinii să poată purta haine accesibile ca preț, atractive și moderne, care să vestească credința lor. Deocamdată abia punem proiectul pe picioare și vom fi bucuroși de păreri sau chiar de idei pentru imprimeuri.
Băieții merg în continuare la atelierele de zidărie, unde, sub îndrumarea maistrului constructor, domnul Hruška, se perfecționează în lucrările meșteșugărești de bază. Pe lângă deprinderile de zidar, învață de exemplu cum se ascut diferite unelte, cum se depozitează corect lemnele pentru iarnă, cum funcționează instalația electrică, în general lucrul cu lemnul ca material și alte deprinderi necesare pentru întreținerea unei case, ca într-o zi să fie în stare să-și construiască o casă și să aibă grijă de ea.
Scopul cercurilor noastre este să pregătim copiii pentru viitoarea meserie, să-i ajutăm să obțină studii medii și să ajungă astfel la un nivel de trai mai bun.
Adulții
Pe lângă lucrul cu copiii, noutatea acestui an sunt slujbele pentru adulți. Totul a început cu împărțirea de făină și ulei. După câțiva ani am pus condiția ca cei care vin după făină și ulei să se roage măcar puțin împreună cu noi, pentru că Dumnezeu este Dătătorul de pâine și Cel ce poartă grijă de fiecare. Deodată, oamenii au început să plece recunoscători și zâmbind. Iar când, după un timp, am început să împărțim făina și uleiul după slujba de duminică dimineața, a început să vină „după făină și ulei” un număr mare de oameni (în fiecare duminică 20-30 de oameni), chiar și unii care nu au avut niciodată nevoie și nici acum nu au. Parcă făina și uleiul primite în dar le-ar fi dat o justificare acceptată de ceilalți ca să vină la slujbă, pentru că „doar se împarte ceva” și nimeni nu va râde de nimeni că este „vreun evlavios” sau „că asta e pentru copii”.
Pentru mămici continuă ajutorul cu haine, pe care l-au luat în grijă părinții lui Martin, pentru că Míša așteaptă (acum, de la o zi la alta) încă un bebeluș. :-) Cel mai căutate sunt hainele și încălțămintea pentru copii, eventual lenjeria de corp.
Dobrovíkendy
Toamna trecută am primit pentru prima dată un grup de voluntari din Brno și din împrejurimi, sub îndrumarea lui Jan Bleha. Voluntarii au pregătit un program pentru copii, ne-au ajutat să sortăm ajutoarele, iar unii s-au implicat și în lucrările de construcție. Colaborarea a mers bine, așa că de atunci au mai venit de două ori (în aprilie și în septembrie) și sperăm că va continua să se dezvolte frumos și în viitor. Copiii se bucură mult de „cehi” și îi iubesc. Vedem că pentru copii este o motivație: se alătură mereu și unii care încetaseră să mai vină la noi, iar pe alții îi îndeamnă să se implice în alte activități sau măcar să vină la slujbă. Mai multe despre weekendurile de voluntariat, inclusiv informații despre evenimentele pregătite, găsiți pe https://dobrovikendy.wordpress.com/.
Reconstrucție
Anul trecut am reușit să renovăm etajul de jos, unde au apărut o capelă, o bucătărie, o cămară nouă, o baie cu WC și încă un WC separat. Anul acesta, cu ajutorul lui Dumnezeu, am terminat podul, inclusiv acoperișul nou. Din spațiul de depozitare, neizolat la început, a ieșit o cameră locuibilă încăpătoare, pentru oaspeți, și astfel avem mai multe locuri de cazare. Acum lucrările s-au mutat la etajul de mijloc, unde mai trebuie refăcute instalația electrică și podeaua, iar apoi, desigur, îndreptați pereții și tavanele.
Alte așezări de romiMútnik
Lecțiile cu copiii din așezarea de romi Mútnik, aflată în apropiere, au căpătat deja o formă închegată și regulată, dar a trebuit să începem să rezolvăm probleme practice și de spațiu. Mútnik este o așezare de romi mai mică, cu o singură clădire mai mare, din zidărie, și cu mici colibe de lemn în jurul ei. Nu există aici nici acces adevărat la apă, nici electricitate, nici vreun spațiu comun în care să ne putem aduna. Vara e plăcut să predăm afară, dar unde să ne adăpostim când vine iarna, mai ales că se întunecă devreme și avem nevoie de lumină? Slavă lui Dumnezeu, iarna trecută ne-a primit mereu la ea câte o familie din casa cea mare și ne-a dat loc pentru lecțiile copiilor, dar se vedea că era o povară pentru ei, că locul nu ajungea și că așa nu se putea continua mult timp. De aceea am hotărât să construim o casă din bușteni, a noastră – o sală de clasă și o capelă. Slavă lui Dumnezeu, am primit acordul tacit al primarului din Hnúšťa și, mai târziu, și binecuvântarea episcopului pentru sfințirea noii capele. Clădirea a fost terminată la sfârșitul lunii iunie, iar în iulie a fost sfințită ca și capela Sfintei Maria Magdalena. Copiii din Mútnik au ajutat cu mare drag încă de la construcție și se bucură cu entuziasm de fiecare lecție, când pot merge la învățătură în capela lor; chiar nici nu mai vor prea mult să se joace, ci vor să învețe direct. :-) După lecții, cei mai pricepuți copii mai învață și să cânte la ukulele.
În capelă au început și slujbe regulate pentru copii și pentru adulți, pe care vine să le slujească preotul Štefan Pružinský din Spišská Nová Ves.
Hačava
În aprilie am reușit să ajungem în așezarea de romi de la Hačava, aflată la vreo 10 km de Klenovec, spre Tisovec. Ne rugăm de mulți ani pentru această așezare, am mers acolo o dată pe an la scurte evanghelizări, dar nu am reușit niciodată să începem acolo lecții regulate. Situația s-a schimbat și am început cu cântece și jocuri cu copiii, iar treptat le-am prezentat fișele noastre de lucru și sistemul de puncte cu recompense. S-au apucat de lucru cu destul entuziasm, iar colaborarea merge bine și începe să se dezvolte. Vara, Hačava a fost preluată de părinții lui Martin, iar copiii i-au îndrăgit mult. Situația de la Hačava este totuși grea: multor copii le lipsește unul dintre părinți, bărbații sunt adesea plecați la muncă, iar apoi își beau acasă toată plata. Așa că vă vom fi foarte recunoscători pentru rugăciuni.
Parohii ortodoxe
V-am scris deja că Martin studiază teologia și ar vrea să devină preot. Cu bucurie vă putem anunța că anul acesta și-a terminat cu bine studiile (ura, ura!). Totuși, la cererea lui de hirotonire episcopul a răspuns deocamdată negativ, dar ne-a binecuvântat pentru misiunea pentru romi și a spus că o astfel de inițiativă este binevenită. În timpul studiilor, Martin a cunoscut mulți preoți care slujesc în estul Slovaciei, iar aproape în fiecare parohie se află o așezare de romi sau măcar o colonie, ceea ce deschide un câmp mare de lucru pentru misiunea pentru romi. Datorită proiectului Operácia vianočné dieťa de la Samaritan`s Purse am reușit să atragem două dintre ele într-o colaborare mai departe și în lecțiile despre Dumnezeu. Este vorba de satele Závadka și Váradka. Uneori lecțiile sunt în întregime în mâinile preoților, dar din când în când lui Martin îi reușește să ajungă și acolo și să ajute într-o muncă nu ușoară. În ambele locuri am luat și câțiva dintre copiii noștri romi, ca să-i ajute pe ceilalți copii cu ceea ce au învățat ei înșiși.
Echipa noastrăCa ultimă noutate, am dori să primim în echipa noastră misionară a Misiunii Creștine Romă membri noi, și anume pe părinții lui Martin, despre care am mai vorbit – Libor și Dáša. De peste un an vin aici să ajute cu slujirea în fiecare al doilea weekend, iar misiunea a putut începe să se extindă și să înflorească și datorită lor. Copiii din Klenovec și de la Hačava îi iubesc mult și i-au primit ca pe ai lor. Libor, ca preot, a preluat slujbele pentru adulți, care ascultă cu interes predica lui simplă și directă. Ajută și la orele de matematică și la ajutoare. Dáša se ocupă în Klenovec mai ales de fete, fie prin lecții, fie prin gătit, pe care l-a preluat de la Míša, căreia, firește, i-au crescut îndatoririle de mamă și nu mai are atâta timp pentru slujirea ca atare. Împreună merg apoi la Hačava.
În decembrie vom primi în echipă și cel mai tânăr membru: ar trebui să ni se nască un băiețel, Mikuláš (dacă doamna doctor nu s-a înșelat :) ).
Asta e tot de la noi deocamdată. Vă mulțumim că ați citit și vă cerem rugăciunile pentru tot ce am scris, pentru misiune și pentru familia noastră în ansamblu.
Dumnezeu să vă binecuvânteze!